Friday, May 29, 2015

1st place in the "Myanmar Through MY Eyes" amateur photo exhibition!

versiunea în limba română mai jos
Yesterday evening, 28 May 2015, I won the first prize in the amateur photography competition Myanmar Through MY Eyes organised by the International Friendship Group of Yangon. The event was hosted by the Goethe Institute.
The photo contest was open for everybody to submit up to three pictures. In total there were 101 pictures entered for this competition. The exhibition was actually a fundraising  event with a silent auction for all the photographs. The over 1500 USD which were raised will be used to help a school about two hours outside of Yangon to install new windows and repair the walls and the ceiling after the destruction of Cyclone Nargis (2008). The school has received funds from other groups as well and is hoping to finish the renovation works soon.
There were twelve photos which were selected and which will be used next year for further fundraising in the form of calendars and notebooks. As mentioned, my pictures were awarded the first but also the seventh place (see the two pictures below).

I really enjoyed the evening admiring some beautiful photographs, chatting to some nice people while being hosted in the new location of the Goethe Institute which is a beautiful old colonial building in the renovation for the moment.

Probably you are curious about the prize which is a return ticket for one person to....Vietnam!!! Anyway we were planning to return soon to visit the northern part of this beautiful country. It seems this time we will fly Vietnam Airlines!!!

1st prize
"The smiling girl from Ava"

7th place
"I need a ride!"

Primul loc la concursul de fotografie pentru amatori Myanmarul Văzut Prin Ochii Mei!

Ieri seară, pe 28 mai 2015, am câștigat primul loc la concursul de fotografie pentru amatori Myanmarul Văzut prin Ochii Mei organizat de Grupul de Prietenie Internațional din Yangon. Evenimentul a fost găzduit de către Institutul Goethe.

Participarea a fost deschisă tuturor, iar fiecare persoană putea înscrie până la trei fotografii. În total au fost 101 fotografii care au intrat în concurs. Întreaga expoziție a fost de fapt un eveniment de strângere de fonduri cu o licitație pentru fotografiile expuse. Cei peste 1500 USD care au fost strânși vor fi folosiți pentru renovarea unei școli aflate la aproximativ douaă ore distanță de Yangon și care avea nevoie de ferestre noi, de repararea pereților și a acoperișului distruse în urma ciclonului Nargis (2008). Școla a primit fonduri și de la alte grupuri și speră să termine în curând renovările.

12 poze au fost selectate și  acestea vor fi folosite anul viitor pentru calendare și carnețele în vederea strângerii de fonduri pentru acțiuni caritabile. Cum am amintit deja, pozele mele au obținut premiul întâi, iar o alta a fost pe locul șapte (vezi cele două poze mai sus).

Mi-a plăcut seara admirând fotografii frumoase, vorbind cu invitați simpatici în timp ce ne aflam în noua locație a institutului Goethe care este o clădire veche, colonială în curs de renovare.
Probabil sunteți curioși să știți care a fost premiul. Este un bilet dus-întors spre...Vietnam!!! Oricum plănuiam să ne întoarcem curând în această țară frumoasă. Se pare că de data aceasta vom zbura cu Vietnam Airlines!!!


Wednesday, May 13, 2015

Discovering the Inle lake and trekking the Shan state

versiunea în limba română mai jos
The main tourist attraction of the Shan state is the Inle lake situated in the southern part of the region, 1h10 minutes by plane from Yangon (232 USD/person return ticket – May 2015).
The lake is shallow, long, and with many canals giving the possibility for beautiful long-tail boat trips and picturesque views on the surrounding high hills.
Numerous villages are spread on and around the lake with the inhabitants making a living as farmers, fishermen or craftsmen.
We were looking forward to see the unique floating gardens and plantations on the lake which are carefully taken care of by the villagers. We were guided by boat into narrow canals between tomato and bottleneck gourd plantations, a fruit which is cooked as a vegetable while discovering farmers´ houses on stilts and villagers on their boats fully loaded with weeds to fertilize the gardens.
Early morning or late evening the fishermen are trying their fishing skills using different fishing nets which by now became famous having been photographed and printed in so many magazines. The same goes for their unique one leg rowing technique due to the need to see the algae which floats on the water.
There are plenty of workshops on the lake with the Shan people being known to be skilful in working silver, gold, iron, wood, cotton, silk and even lotus stems or the cheroot leaves to produce the cigars enjoyed by local men and women alike.
Some tourists, probably in a rush to discover other places close by like Bagan or Mandalay, stay only one full day on the lake enough time to visit the floating gardens, workshops and some pagodas. If lucky enough they will also see the floating market on the lake which is a five day rotating market organised in different places on the lake. Inthein has the most beautiful complex of old pagodas and stupas many of which are in ruins and with overgrown vegetation. It is situated at the end of a long canal with many small dams built with bamboo having a small spillway in the middle which is wide enough to enter upstream with the narrow boat. We visited Inthein at the end of the day as the last sightseeing and it proved to be an excellent choice. We got good prices at the souvenir stands and we were the last tourists to visit the ancient complex of pagodas with beautiful carvings.

On our way back we watched the kids playing in the water, the buffalos cooling down after one hot day of work and the villagers washing themselves from the dust and sweat after having worked all day in the fields.


My advice if you plan to visit Inle lake is to take time and book for three nights to have enough time for a beautiful sunset on the lake on the first evening (make it romantic: bring a bottle of wine and ask the hotel for glasses), with a full day excursion on the lake the second day and on the last day with a hike to the Red Mountain vineyard and with the rest of the day enjoying a book, relaxing at the spa or watching the birds through the binoculars provided by some of the upscale hotels, like the Inle Princess Resort.

By the way, do not set your expectations high when sampling the Myanmar wine which still needs to be refined to reach the standard of a good quality wine but the hike up to the vineyard and the beautiful views of the lake and the surrounding mountainous area are worth the visit.
If you want to discover the rural area, the villages and the hills surrounding the lake you should book a guide for a trek from the Inle lake to Kalaw, a small city 62 km from Inle at an altitude of 1300m. It is a standard trek offered by several agencies in Kalaw. Actually the trek is easier if be done downhill from Kalaw to Inle lake but we decided to go uphill and take the train back to Inle.
The train ride was not as impressive as we would have expected in terms of landscapes but the ride was a unique experience as such and on some parts of the track you get the impression that the train will jump off the rail as it violently rocks from one side to another or jumps up and down on its outdated springs. And sampling the local food bought in the train stations from ladies selling the products on baskets placed on their head made this ride memorable.
We did the trek in three days (two nights) with over five hours of walking daily. For us it was the highlight of our Shan holiday due to the picturesque landscapes and the possibility to witness the way the villagers live and work. On many fields we noticed people working the land with mechanical and machines that should belong in a museum. And we saw a full range of cows and bullocks which are everywhere and represent the main help for the people while working the land. The sleeping and eating was done at people’s houses. For that day the owners of the house squeezed in another room or part of the house and we received their sleeping quarter which was, as you may imagine, quite spartan and basic with a thin mattress on the floor and blankets for the pretty cold nights. Evenings we enjoyed the delicious food cooked with fresh ingredients on the traditional small coal cooking stoves.


The toilet and the “shower” were in small, improvised sheds in the garden. Indeed, for some, it might be difficult to wash with the “shower” being a bucket with yellow water surrounded by a plastic sheet for some privacy.
Here are some of our thoughts looking back at our first Shan state visit:
  • The beautiful sunset on the lake with a bottle of wine will remain unforgettable. We were lucky enough to spot an old local fisherman who was showing us his equilibristic movements juggling his Inle-specific fishing net;

  • We were amazed by the way the locals 'ride' their boats with one foot rowing while balancing the other on the stern;

  • Our thoughts wandered free while speeding with the long tail boat, watching the fishermen, the birds and the lake’s vegetation;
  • We admired the floating gardens spotting the various vegetables and were impressed by the hardworking Shan people who use each piece of land on their hills to cultivate fruits, cauliflower, cabbage, ginger, potatoes, garlic, tea leaves, etc. 
  • We thought about the simple but at the same time hard life of the various tribes living in the Shan state, people for whom the village is a big family with people paying visits to their neighbours in the evening and women chatting and laughing at the fences.

We would advise not to wait too long to visit this rich and picturesque region of Myanmar as we saw that tourism starts developing quickly with bungalows being built and more and more trekking routes being organised. We do hope that the region will retain its authenticity in the in the coming years keeping the simple, beautiful and hard working people safe and happy.

Descoperind lacul Inle și facând o drumeție în regiunea Shan

Principala atracție turistică a regiunii Shan este lacul Inle situat în partea sudică a regiunii la o oră și jumătate cu avionul de Yangon (232 USD/persoană, dus-întors - mai 2015).

Lacul este puțin adânc, lung și și cu multe canale având posibilitatea de a face frumoase plimbări cu barca tradițională, admirând dealurile pitorești ce înconjoară lacul. Sate numeroase sunt împrăștiate pe și în jurul lacului cu locuitorii practicând agricultura, pescuitul sau meșteșugăritul.

Așteptam cu nerăbdare să vedem grădinile și plantațiile plutitoare unice care se găsesc pe lac și care sunt îngrijite de săteni. Am fost conduși cu barca pe canale înguste printre rânduri de roșii și un tip de dovlecel specific zonei în timp ce descopeream casele pe buturugi ale fermierilor și vedeam sătenii cu bărcile pline de plaur (alge, plante ce cresc la suprafața lacului) pentru a fertiliza grădinile plutitoare. Dimineața devreme sau seara pescarii pescuiesc utlizând diverse instrumente și plase de pescuit unele specifice lacului, care au devenit faimoase fiind fotografiate și imprimate în multe reviste. La fel de vestită este tehnica lor de vâslit, dintr-un picior, pentru a ocoli plaurul de la suprafața apei. Pe lac se găsesc numeroase ateliere de meșteșugărit oamenii din regiunea Shan fiind talentați în prelucrarea argintului, aurului, fierului, bumbacului, mătăsii și chiar a tulpinilor de lotus sau a frunzelor de cheroot din care se fac țigări de care se bucură atât femeile cît și bărbații.
Unii turiști, probabil grăbiți să descopere alte locuri aflate în apropiere cum ar fi Bagan sau Mandalay, stau doar o zi plină având destul timp să viziteze grădinile plutitoare, atelierele de meșteșugărit și unele temple.
Dacă sunt norocoși vor vedea și o piață plutitoare care se organizează timp de cinci zile, prin rotație, în diferite locații de pe lac. Inthein are cel mai frumos complex de temple și stupe vechi, multe în ruină, cu vegetație crescută printre piatra veche. Acest complex de temple se află la capătul unui canal lung care are, din loc în loc, improvizate niște baraje din lemn de bambus lăsând doar o intrare îngustă pentru bărci. Am vizitat Inthein la sfârșitul zilei și s-a dovedit a fi o alegere bună. Am obținut prețuri foarte bune la mesele pline de suveniruri și am fost ultimii turiști să ne plimbăm în complexul de temple care aveau sculpturi deosebite. Pe drum înapoi priveam copiii care se jucau în apă, bivolii care se răcoreau după o zi fierbinte de împins la plug și sătenii care se spălau de praful și transpirația zilei lucrate pe câmp.
Sfatul meu, dacă plănuiești să vizitezi lacul Inle, este să îți iei timp și să rezervi trei nopți de cazare pentru un frumos apus de soare în prima zi (petrece-l romantic și adu în bagaj o sticlă de vin, cere pahare de la hotel), cu o excursie de o zi pe lac în cea de-a doua zi și în ultima zi cu o plimbare spre podgoria Muntele Roșu, iar în restul timpului te poți odihni, citi o carte, relaxa la spa sau privy păsările cu binoclul pus la dispoziție de unele hotelem, cum ar fi hotelul Inle Princess.
Apropo, nu avea mari așteptări când vei încerca vinul myanmarez care încă trebuie să fie îmbunătățit pentru a obține nivelul de calitate al unui vin bun, dar plimbarea până sus la podgorie și priveliștile frumoase cu lacul și munții din jur fac să merite această excursie.
Dacă vrei să descoperi zona rurală, satele și dealurile ce înconjoară lacul trebuie să rezervi o excursie cu ghid pentru o drumeție de la lacul Inle spre Kalaw, un oraș mic la 62 km de inle și la o altitudine de 1300m.
Aceasta este o drumeție standard oferită de câteva agenții în Kalaw. De fapt drumeția este mai ușoară dacă este făcută din Kalaw spre Inle pentru că cobori, dar noi am ales să o facem în sensul invers și apoi să luăm trenul înapoi spre lac. Călătoria cu trenul nu a fost așa de impresionantă precum ne așteptam în termen de priveliști, dar drumul propriu-zis a fost o experiență unică, pe anumite porțiuni aveai impresia că o să sară vagonul de pe șină fiind scuturat dintr-o parte în alta. Am gustat și mâncarea vândută de femei în coșurile de pe cap pe care am cumparat-o când ne opream în diferitele stații de tren. Astfel, călătoria cu trenul va rămâne una memorabilă.
Am făcut drumeția în trei zile (2 nopți) cu peste cinci ore de mers zilnic. Pentru noi au fost momentele cele mai frumoase din întreaga vacantă datorită peisajelor pitorești și a posibilității de a vedea cum trăiesc și lucrează țăranii. Pe multe ogoare aceștia muncesc cu mașini și instrumente care ar trebui să se afle de mult într-un muzeu al satului. Am văzut foarte multe vaci și bivoli care reprezintă principalul ajutor al oamenilor în muncile câmpului. Dormeam și mâncam la casele oamenilor. Pentru seara respectivă gazdele se îngrămădeau în altă cameră sau parte a casei și noi primeam camera folosită pentru a dormi. Condițiile după cum vă puteți imagina erau destul de spartane cu patul care era de fapt o saltea subțire pusă direct pe jos sau pe un placaj înălțat la care primeam pături pentru nopțile destul de răcoroase. Serile ne-am bucurat și am gustat mâncarea delicioasă pregătită cu ingrediente proaspete pe micile sobele tradiționale cu cărbune. Toaleta și dușul se găseau în grădină. “Dușul” era improvizat, cu o folie de plastic pentru inimitate și un lighean cu apă gălbuie care nu prea te invita să te speli.
Mai jos sunt câteva impresii după scurta vacanță în regiunea Shan:
  • Va rămâne de neuitat frumosul apus de soare pe lac savurând un pahar de vin. Am fost norocoși să intâlnim un pescar bătrân care ne-a încântat cu mișcările lui de echilibristică în timp ce își înălța coșul de pescuit;
  • Am fost impresionați de modul în care localnicii vâslesc cu un picior în timp ce cu celălalt își țin echilibrul pe barcă;
  • Gândurile noastre au alergat libere în timp ce înaintam pe lac cu viteză fiind transportați într-o barcă tradițională, uitându-ne la pescari, păsări și vegetația de pe lac;
  • Am admirat grădinile plutitoare cu legume variate și am rămas impresionați de oamenii harnici care muncesc din greu folosind fiecare bucată de pământ, chiar pe dealuri înalte, să cultive diverse fructe, conopidă, varză, ghimbir, cartofi, usturoi, ceai, etc;
  • Am cugetat la viața simplă și în același timp grea a diverselor triburi care locuiesc în regiunea Shan, oameni pentru care satul reprezintă familia extinsă cu oameni vizitându-se seara și femei sporovăind și râzând pe la garduri.
V-am recomanda să nu așteptați prea mult pentru a vizita această regiune bogată și pitorească pentru că am observat că turismul începe să se dezvolte în zonă, cu unele hotele deja construindu-se și din ce în ce mai multe drumeții și trasee fiind oferite turiștilor. Noi sperăm ca regiunea să își mențină originalitatea și farmecul și în anii ce urmează, iar oamenii harnici, frumoși și simpli să rămână veseli și în siguranță.