Sunday, November 6, 2016

Press Conference by HRW - "The Farmer Becomes the Criminal"


versiunea în limba română mai jos

On the 3rd of November, Human Rights Watch (HRW) launched a report on land confiscation in Myanmar's Karen State. I went to their press conference and listened to Phil Robertson, deputy Asia director of HRW 

Phil Robertson, deputy Asia director of HRW

and to HRW fellow Caroline Stover who wrote the report.

HRW fellow Caroline Stover

At the end of the event I studied the photographs taken in Karen State by photographer Patrick Brown from Panos Pictures. They remained on display for a few days at Myanmar Deitta. 

HRW press conference on land confiscation, Yangon 3/11/2016

Land disputes in Myanmar are frequent and intensified lately with the opening of the country and arrival of potential investors. In the Karen State, which lies at the border with Thailand, approximately 70% of the population lives from the agriculture. The disputes are a major problem for the villagers who many times lack legal documents on their land even if they have farmed it for generations and pay annual taxes. 

A man walks through a polluted river that flows through a village overshadowed by a cement factory owned by the Mynamar army-controlled Myanmar Economic Corporation in the Hpa-An region in the Karen State.  

The villagers are rarely properly compensated for expropriation and many times it happens that the land which is given as a compensation is worked by other people from close-by villages or it is very far from their own village. If the people refuse to leave the land or try to protest they are intimidated by threats, force, and sometimes arrests. Additionally, the Karen states proves a challenging area with many interests being under the control of the Myanmar army and the military-controlled militias called Border Guard Forces or under the mixed governance by ethnic armed group Karen National Union or other militias and the government.

Workers building a water catchment area behind a government constructed irrigation dam that flooded land belonging to some villagers. To date, no compensation has been paid.

At the government level reforms were initiated regarding the land use policy. The latest reform in 2016 addressed the land classification, community land tenure systems and dispute resolution. Nevertheless there are reports from villagers that many times land offices are not accessible or that officials sometimes refuse to register land or are easy to bribe. 

The new NLD government has made little progress in this area, according to HRW report, since taking up power one year ago. 

HRW makes a series of recommendations both for the local and national authorities and for the international community and investors like proper investigation of land disputes, prosecute those responsible for land abuses, provide adequate compensation for villagers. The advice for the donor governments and foreign investors in the short video below:





The report focuses on government abuses related to land confiscation and can be downloaded here.

Conferință de presă organizată de Human Rights Watch - "Când fermierul se transformă în criminal"


Pe data de 3 noiembrie ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a lansat un raport referitor la confiscări ilegale de terenuri în statul Karen din Myanmar. Am participat și eu la această conferință de presă ascultându-i pe Phil Robertson, director adjunct HRW Asia și Caroline Stover cercetătoare la HRW, cea care a scris raportul.

La finalul evenimentului am studiat fotografiile făcute în statul Karen de către Patrick Brown, fotograf la agenția Panos Pictures.

În Myanmar sunt frecvente litigiile pe terenuri, mai ales odată cu încurajarea investițiilor și a proiectelor de infrastructură. În statul Karen, care se află la granița cu Thailanda, aproximativ 70% din populație trăiește din agricultură. 

Exproprierile ilegale sunt o mare problemă pentru țărani. De multe ori aceștia nu au documentele necesare care să ateste că sunt proprietari deși plătesc anual taxe pe pământul pe care îl lucrează. Sătenii sunt rareori compensați pentru terenurile care li se iau. Deseori se întâmplă ca terenul care este oferit compensație să se afle în folosința unui sătean din satul vecin sau să se găsească foarte departe de casă. Dacă refuză să părăsească terenul, oamenii sunt deseori amenințați, agresați sau chiar arestați. Mai mult, regiunea este una dificilă, cu multe interese. Părți din Statul Karen se află sub controlul armatei myanmareze și a milițiilor ce poartă numele de Forțele de Pază ale Granițelor, iar altele sub un guvern mixt format din Uniunea Națională Karen sau alte miliții și guvernul myanmarez.

La nivel de guvern au fost inițiate o serie de reforme ale politicii agricole și funciare. Cea mai recentă reformă este de anul trecut și a adresat aspecte precum modul de clasificare al terenurilor, tipuri diferite de proprietate asupra terenurilor și moduri de soluționare a litigiilor. Cu toate acestea sătenii se plâng că de multe ori birourile de carte funciară nu le sunt accesibile sau funcționarii refuză să înregistreze terenuri și sunt ușor de mituit.

Conform raportului HRW, de anul trecut de când a preluat puterea guvernul NLD a progresat modest în acest domeniu.

În raport, HRW face o serie de recomandări atât pentru autoritățile locale și guvern cât și pentru comunitatea internațională și investitori cum ar fi investigarea serioasă a litigillor, aducerea în fața justiției a celor care fac abuzuri, oferirea de compensații reale și corecte. Sfaturile și propunerile pentru guvernele donatoare și pentru investitorii străini se pot asculta în videoul de mai sus.





Tuesday, October 18, 2016

Child Labour Photograph - Open Hands Initiative&VII Photo Agency Competition

varianta în limba română mai jos

Proud to be selected as one of the finalists of the contest #LensOnSocialJustice organised by the Open Hands Initiative in collaboration with VII Photo Agency. Child labour is one of the most pressing issues in Myanmar, and in many developing countries in the world. I invite you to check out on Facebook or Instagram all the finalists of this contest who present a diverse palette of worrying situations. Let us raise awareness by sharing these stories with our friends on Facebook&Instagram!

___________________________________________
Child labour is one of the most widespread phenomena and pressing social issues affecting millions of children around the world. This photograph shows a child working on a construction site in Myanmar. Like him, countless other children in many developing countries work hard jobs and long hours. They are our future and it is tragic to see so many of them deprived of education which could give them much better opportunities for their future. They also miss out their childhood while working to support sometimes entire families.




Fericită să mă aflu printre finaliștii concursului #LensOnSocialJustice organizat de Open Hands Initiative și VII Photo Agency, cu poza de mai jos reprezentând un copil care muncește pe un șantier din Yangon.

La tot pasul în Myanmar, dar și în alte țări în curs de dezvoltare vezi copii muncind. Dreptul la educație este un drept fundamental, universal al fiecăruia dintre noi, dar care, din cauza sărăciei, este încălcat și neglijat în numeroase țări, afectând milioane de copii. Este important să nu uităm: copiii de azi sunt generațiile viitoare, iar educația primită azi se va reflecta în calitatea de viață și în imaginea țării de mâine!

Eu sunt șocată de numărul mare de copii myanmarezi care muncesc fie în cafenele și restaurante, fie pe șantiere, ateliere și în magazine. Unii nu au pășit într-o școală, iar alții au terminat doar câteva clase din învățământul primar. Îi vezi servind la mese, debarasând, cărând în spate saci grei, săpând gropi, distribuind bidoane de apă, etc. Câteodată îi observi odihnindu-se la umbră sau jucându-se. Acestor copii le-a fost furată copilăria, iar pentru ei cele peste zece ore de muncă zilnică au devenit un mod de viață. 

Wednesday, October 5, 2016

Trei Zile în Singapore



O vizită scurtă în Singapore se poate include ușor în planul tău de vacanță pentru Asia. Odată ajuns în Singapore legătura cu una dintre țările apropiate cum ar fi Malaysia sau Indonesia, pentru o vacanță mai lungă, se face ușor prin companiile aeriene low-cost AirAsia sau SilkAir. Astfel, îți recomand să alegi aeroportul Changi din această țară ca aeroport de tranzit.

Singapore sau orașul luminilor cum îmi place să mi-l amintesc este un oraș-stat cu o atmosferă relaxantă și oameni prietenoși. Noi am vizitat această țară de-a lungul a trei zile, timp în care am bifat majoritatea obiectivelor turistice emblematice. În mod special, pe lângă atracțiile turistice descrise mai jos, mi-au plăcut curățenia orașului, eficiența și profesionalismul localnicilor și abundența spațiilor verzi pentru relaxare.

Prima zi
Grădinile din Singapore

Dimineața
O vizită la două dintre cele mai faimoase grădini din Singapore, Grădina Botanică și parcul care poartă numele de Gardens by the Bay, trebuie să se afle pe lista oricărui turist.

Este de recomandat să vizitezi Grădina Botanică la începutul zilei pentru a evita temperaturile ridicate de după prânz. Aici ajungi ușor cu metroul care are stație chiar la Grădina Botanică. Din 2015, această grădină se află înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În prima parte a vizitei îți recomand să te plimbi prin parcul cu intrare gratuită al Grădinii Botanice. Aici vei observa localnici trecuți de prima tinerețe care practică Tai Chi sau Yoga, grupuri de dădace care împing cărucioare în care se odihnesc copiii expatriaților sau grupuri de copii de grădiniță care aleargă prin iarbă. Din loc în loc vei întâlni panouri pe care sunt indicate locațiile diverselor grădini. Ne-au plăcut mult pădurea de bambus și cea de foioase. Îți recomand ca ultima oprire să o faci la grădina cu orhidee. Aici se plătește intrare, dar este punctul de atracție principal al întregii Grădini Botanice. Vei avea nevoie de aproximativ o oră pentru a te bucura de diversele specii de orhidee plantate cu măiestrie printre plante verzi sau montate pe arcade. Orhideea este floarea națională a țării. Astfel ai să observi aranjamente de orhidee în diverse locații, cum ar fi aeroportul Changi, magazine, hotele.

Prânz
Imediat ce ieși din grădina cu orhidee, pe partea dreaptă se găsește restaurantul Halia cu preparate proaspete, multe pe bază de pește și fructe de mare. Îți recomand să servești prânzul aici. Noi am ales să gustăm cea mai apreciată rețetă a bucătarului Chilli Crab Spaghettini, paste cu rac în sos de roșii și ardei iute. Sucurile naturale cu ghimbir și miere ne-au înviorat după o dimineață lungă. Restaurantul este foarte popular, deci este bine să ajungi chiar când se deschide, la ora 12.00, pentru a găsi loc.

După-masa
Pentru câteva ore poți să hoinărești prin magazinele de tip mall de pe bulevardul Orchard, stradă care se află la scurtă distanță pe jos de Grădina Botanică. Însă dacă ești obosit poți să te odihnești câteva ore la hotel.

Seara
Îndreaptă-te spre parcul Gardens by the Bay. Această atracție este foarte populară. Aici ai să întâlnești cel mai mare număr de turiști. Poți alege metroul pentru a ajunge aici. Stația MRT cea mai apropiată de parc este Bayfront. În parc există trei atracții principale: the Supertree Grove, the Flower Dome (seră cu flori, predomină orhideele) și the Cloud Forest (seră care prezintă vegetația tropicală care crește la peste 2000m altitudine). Pentru fiecare dintre cele trei atracții se percepe o taxă de intrare. Nu te grăbi să ajungi înainte de ora șase seara. Atmosfera devine deosebită atunci când luminile care îmbracă structurile sub formă de copaci de la Supertree Grove se aprind.
The Gardens by the Bay sunt aproape de hotelul Marina Bay Sands, clădire cu o arhitectură unică care îți atrage privirea precum un magnet. Dacă ai posibilitatea și nu ești foarte obosit urcă cu liftul până la unul dintre cele trei baruri situate în structura sub formă de barcă care unește cele trei turnuri ale hotelului. Noi am servit un aperitiv la bar și am fost norocoși să admirăm luna imensă și portocalie care se ridica pe cer. De acolo poți privi de la înălțime golful Singapore cu bărcile ancorate peste noapte și copacii luminați din Gardens by the Bay. De cealaltă parte se află zgârie-norii impresionanți din districtul financiar al orașului și Theatres by the Bay, două clădiri cu un acoperiș sub formă de cupolă, comparat cu forma fructului numit durian. 

A doua zi
Moștenirea Culturală

Singapore a fost timp de mai bine de un secol o colonie Britanică având o colecție impresionantă de clădiri coloniale. A fost prima țară din Asia în care am lăudat îndrăzneala și inovația pentru arhitectura viitorului, dar în același timp am apreciat grija și respectul pentru istoria țării observate în munca depusă pentru restaurarea și menținerea clădirilor vechi. Câteva dintre ele au fost transformate în muzee cum ar fi clădirea care găzduiește Muzeul Național sau cea în care se află Muzeul Civilizațiilor Asiatice.

Pregătește-te pentru o plimbare lungă și de neuitat, admirând clădiri superbe și învățând despre cultura și istoria țării. Ia o hartă cu tine și urmează următorul itinerar.

Dimineața

Începe traseul de la hotelul Raffles, o bijuterie arhitecturală. Aici poți să ajungi cu metroul oprindu-te la stația MRT Raffles Place. Admiră exteriorul acestei clădiri finalizate de către frații Sarkies în 1887. Cei trei frați au rămas cunoscuți pentru construcția unor hotele de lux în foste colonii asiatice cum ar fi hotelul Strand din Yangon, Myanmar sau hotelul Eastern Oriental din Penang, Malaysia.

Treci strada și îndreaptă-te spre Catedrala Sf. Andrei pentru o scurtă vizită. Biserica nu este impozantă dacă ne gândim la imaginea unei catedrale, dar are o arhitectură frumoasă fiind văruită în alb.

Vei trece apoi pe lângă Galeria Națională care ocupă fostele clădiri coloniale ale Primăriei și Curții Supreme. Muzeul îl vei vizita doar spre finalul zilei. Treci mai departe și oprește-te câteva minute în fața Casei Parlamentului clădire finalizată în 1827 care a fost transformată într-un spațiu ce găzduiește evenimente culturale și care acum se numește Casa Artelor. În fața clădirii se află uriașele statui ale păsărilor Myna. Continuă plimbarea spre râul Singapore. După câțiva metri te vei afli în fața statuii lui Sir Thomas Raffles. Acesta este considerat fondatorul unui Singapore modern și care a ajuns exact în acel loc în 1819, cu o barcă.

Admiră casele vechi și pitorești care se află de cealaltă parte a râului. Acestea par pitice în comparație cu zgârie-norii districtului financiar care le înconjoară. După o scurtă plimbare la stânga de-a lungul râului vei ajunge la Muzeul Civilizațiilor Asiatice, un loc interesant care îți descrie diversele etnii asiatice care s-au stabilit în Singapore. Clădirea a fost finalizată în 1867 și a găzduit în trecut o parte din administrația colonială. Vei avea nevoie de aproximativ o oră și jumătate, două ore să vizitezi exponatele muzeului. La ieșire admiră de la distanță turnul cu ceas de la Teatrul și Sala de Concerte Victoria.

Continuă itinerariul trecând de cealaltă parte a râului pe podul Anderson. Acesta a fost finalizat în 1910 și te va impresiona printr-o structură metalică complexă. De partea cealaltă a râului se află hotelul Fullerton, clădire folosită de britanici pentru a adăposti birourile Poștei.  Este util de știut că există un tunel care leagă hotelul de parcul Merlion și care poate fi folosit pentru a ajunge la celebra statuie a lui Merlion care este un personaj jumătate pește, jumătate leu. Dar deocamdată traversează podul și continuă drumul la dreapta spre aleea care te va duce prin fața caselor tradiționale ce le admirai mai devreme. Majoritatea au fost transformate în restaurante și baruri, cu cele mai multe deschise doar seara. Continuă plimbarea spre Clarke Quay, o altă locație plină de restaurante și baruri frecventate îndeosebi seara de către turiști. Nu am găsit această zonă la fel de pitorească precum promenada de lângă podul Anderson, în schimb am servit un prânz delicios aici.

Prânz
Ne-am amintit de o recomandare pentru un restaurant de burgers la Clarke Quay. Fiind ora prânzului ne-am hotarât să îl încercăm. Restaurantul se numește Clubul Măcelarilor (The Butchers Club), iar meniul este format din diverse feluri de burgers. Secretul este că restaurantul usucă fiecare bucată de vită importată din Australia pentru diferite perioade de timp. Rezultatul este că bucata de carne se topește în gură. Ca orice restaurant în Singapore nu este ieftin, dar merită experiența.

După-masa
La o scurtă distanță de Clarle Quay se află biserica armeniană cu frumoasa casă parohială în stil colonial a preotului și muzeul Peranakan. Acest muzeu se află într-o veche clădire ce a fost finalizată în 1912, iar apoi folosită ca și școală. Acum acest muzeu prezintă viața și cultura comunităților Peranakan care sunt formate îndeosebi din descendenți ai migranților chinezi care s-au amestecat cu populația locală a zonei (Malayezi, Indonezieni, Indieni, etc). Majoritatea chinezilor ajunși în această zonă erau comercianți bogați care au adoptat modul de viață colonial și care erau mai puțini loiali împăratului chinez. Aceștia au o identitate și cultură aparte pe care le vei descoperi în acest muzeu. Vei rămâne impresionat de bijuteriile frumoase și delicate făcute manual, din aur.

După-masa îți recomand să vizitezi Galeria Națională cu opere de artă clasică și modernă. Nu ai nevoie de mai mult de o oră și jumătate pentru aceast muzeu.

Seara
Încheie seara admirând apusul portocaliu reflectat în hotelul Marina Bay Sands și savurând un aperitiv la barul aflat pe acoperișul Muzeului Național. Nu foarte mulți turiști știu despre această locație. Nu uita să privești și terenul de cricket din fața muzeului, iar la stânga și la dreapta terenului admiră cele două clădiri vechi, coloniale, ambele cluburi sportive.

A treia zi
Un Mix Cultural

Dimineața
Singapore este un oraș-stat cu un mix de culturi așa cum ai descoperit vizitând muzeul Peranakan.

Astăzi îți propun să vizitezi două cartiere populare ale Singapore: the Chinatown și Little India. Poți opta pentru busurile turistice Hop On/Hop Off sau metroul care are stații în ambele cartiere. Dacă optezi pentru busul turistic ai posibilitatea să te oprești și în alte zone interesante cum ar fi pe strada arabă sau la moscheea sultanului. 

Mie mi-a plăcut mai mult cartierul chinezesc pentru că este mai întins, cu străduțe cochete și sunt mai multe obiective turistice de vizitat. Chinezii reprezintă cel mai numeros grup etnic din Singapore. Cartierul chinezesc are o atmosferă plăcută cu toate că este destul de aglomerat, atât cu localnici cât și cu turiști. Prima oprire trebuie să fie la punctul turistic pentru a primi gratuit o hartă cu punctele de interes din zonă. Punctul turistic se află chiar lângă Buddha Tooth Relic Monastery.
Prânz
Sunt multe restaurante chinezești foarte bune și la prețuri acceptabile. Nouă ne-a plăcut atmosfera de pe strada Amoy, cu mici restaurante și cafenele, în apropiere de Thian Hock Keng Temple.  Dacă nu ai servit până acum masa într-un hawker center, un spațiu cu numerose taverne micuțe în care se mănâncă mâncare tradițională bună și ieftină, îți recomand să încerci astăzi un astfel de loc. În cartierul chinezesc se află  Maxwell hawker center cu peste 100 de taverne cu specialități locale.

După-masa
Nu renunța la o vizită scurtă în Little India pentru a vedea templele indiene, renumite pentru statuile colorate care le împodobesc și pentru a cumpăra vreun suvenir ieftin de la zecile de magazine mici, de familie.

Seara
Dacă este ultima ta seară poți să optezi între două atracții aflate în Marina Bay. Una dintre ele este Singapore Flyer, roata imensă care timp de 40 de minute îți oferă o vedere de neuitat spre golful Singapore și clădirile emblematice ale orașului. Un alt mod plăcut de a încheia scurta vacanță este de a te urca pe una dintre bărcile de croazieră care pleacă la intervale regulate de pe esplanadă. Te vei afla direct în mijlocul spectacolului de lumini care începe aproximativ la ora 8 seara.  Aceste scurte excursii cu barca sunt foarte populare deci fi pregătit să te înghesuiești printre turiștii entuziasmați care fac poze neîntrerupt. Călătoria cu barca durează aproximativ 40 de minute.
Dacă vrei să petreci o seară liniștită rămâi pe esplanadă, lângă Theatres by the Bay, unde poți să urmărești spectacolul de lumini în timp ce asculți muzică clasică live, gratuit.

Transport:
Noi am folosit doar metroul care se numește MRT. Trei cuvinte definesc metroul din Singapore: ușor, rapid și ieftin. Ai nevoie de 30-40 de minute pentru a ajunge de la aeroprtul Changi la Marina Bay cu metroul.
Taxiurile, toate cu aparat de taxat, nu sunt foarte scumpe în cazul în care, după ce aterizezi, vrei să ajungi mai ușor la hotel.
Noi am mers mult pe jos. Plimbările au fost plăcute, cu trafic lejer pentru că evitam orele de vârf. Singapore are multe bulevarde largi cu cafenele sau mici localuri unde te poți odihni.
Hotele:
Sunt atât de multe posibilități de cazare în Singapore! Dacă ai un buget restrâns rezervă un hotel în cartierul chinezesc. Pentru o vacanță de neuitat verifică prețurile și ofertele hotelurilor cu vedere spre Marina Bay.

Important
Dacă călătorești cu copii nu trebuie să lipsească din program o vizită pe insula Sentosa. Aici vei avea dificultăți în a alege între multitudinea de activități: parcul acvatic, grădina zoologică, acvariul, Studiorile de Film Singapore, etc.
De reținut că în Singapore nu se mănâncă sau nu se bea apă în metrou sau în stațiile de metrou. Iar ca o notă amuzantă la final este bine de știu că în Singapire nu se vinde gumă de mestecat, în schimb ai de ales între o gamă variată de bomboane mentolate. 

Acest articol a fost publicat și pe ziare.com aici.




Friday, September 23, 2016

The Cultural Scene Flourishes at the Goethe Institute Yangon

The time has come to publish my long planned article about the Goethe Institute Myanmar. 

I would start by thanking the Director Franz Xaver Augustin for the many interesting events organised by his team and for his enthusiastic commitment in promoting cultural exchanges in Myanmar. 

I was merely a constant guest at their cultural events. However, after each event I left happy knowing that I had the chance to meet amazing local and foreign (mostly German) artists and writers. Personally, I find the Goethe Institute the most active organiser of cultural events in Yangon. These kinds of events are attended by the local and expat community alike in a city where the art scene and the cultural exchanges are starting to flourish. 

Goethe Institute started to organise events in the beautiful but run-down colonial villa on the Kabar Aye Pagoda Road since early 2015. The building has its own agitated history. It was built shortly before or during the WWI most probably by an European.  In the 1920s the house was purchased by a wealthy family of Chinese origin. During the Japanese bombing of Rangoon many rich people left the city together with the British. That is the reason why the villa was empty at the end of WWII. Most notably it served as the headquarter of the Burmese independence movement of Aung San’s and U Nu’s Antifascist People’s Freedom League for a few years after the war. With his coup, General Ne Win put an end to the activities of the party and closed the office. Later in time the villa hosted the Yangon State School of the Arts. In 2013, the Ministry of Culture offered the building as the future premises of the Goethe-Institute. 

The villa will host the offices of the Institute and also to offer space for exhibitions. 

For the past year it was only used as an exhibition space and for cultural events because the building is in need of restoration. Finally all the paperwork is ready and permission is granted by the authorities to start the long-awaited restoration of this splendid building. The works will probably last more than one year and will start this October.

You will find below my photographs documenting some of the various events which took place this past year at the Goethe Villa, all in the presence of the artists and writers.

August 2015 - The Storyteller exhibition - Artist Htein Lin.  
My interview with Htein Lin is here.


This painting made by Htein Lin while in prison is called "Pon-San Tain". It shows the squatting position of the prisoners. Sometimes they were forced in this position for several hours during the time they were being counted or when a senior prison official was visiting for inspection.

Htein Lin's on-going project called "A Show of Hands" (dozens of plaster molds of hands of former political prisoners) was part of the same exhibition.

January 2016 - Yangon Backstage Exhibition - Photographer Wolfgang Bellwinkel 

The photographer said " I believe the historical center of Yangon, the place where I took the photos, reflects the status quo in Myanmar very well; the condition and state of an unsettled and at the same time - because of the political changes – euphoric society in transition, a society whose future seems uncertain."

January 2016, Reading by Jan-Philipp Sendker

The novels "Herzenhören" ("The Art of Hearing Heartbeats") and "Herzenstimmen" ("A Well Tempered Heart"), both set in Myanmar, are international bestsellers and have become popular travel reading for visitors to Myanmar.

March 2016 -  Photography Exhibition by Hans Silvester

Hans Silvester speaks with the media during his exhibition which shows the life of shepherd boys in the remote Omo Valley  in Ethiopia. He was a jury in the Yangon Photo Festival organized by the French Institute. Goethe Institute hosted some photography exhibitions during the Photo Festival as well.

March 2016 -  Marked For Life - Photographer Jens-Uwe Parkitny

Jens-Uwe Parkitny made various trips to the often remote villages of the southern Chin State returning with these fascinating portraits which, with the very painful procedure of tattooing now prohibited, record this unique practice of the Chin for posterity.

March 2016 -  Papermoon Puppet Theater from Indonesia - Mwatirika Play

The play Mwatirika touches upon the most oppressive political taboo of Indonesia: the killing of many hundreds of thousands of people, mainly communists, in 1965-66 during the months of transition from the rule of Sukarno to that of General Suharto.

August 2016 - Picking Up the Pieces exhibition - Artist Htein Lin

Htein Lin's recent art installations cast a critical glance on the rapid changes affecting all areas and stages of life in today’s Myanmar.

August 2016 - Reading by Ma Thida from her memoir

"Prisoner of Conscience: My Steps Through Insein" is the stirring prison memoir of Ma Thida, a surgeon, activist, writer, and recipient of several international human rights awards who spent six years in prison.

August 2016 -Targets - Photographer Herlinde Koelbl

For years Herlinde Koelbl travelled around the world (30 countries) and made photographs of the military targets used in the training of soldiers. These are - if you will - icons, with which the various armies of the world learn the craft of war. During the opening evening Herline Koelbl presented her various photography projects.

September 2016 -Ephemeral Villa Party

Goethe Institute has organised the 25th edition of the European Film Festival which recently took place in Yangon. At the end of the opening ceremony, the Institute invited the guests to their villa for a party. They have also invited 10 young artists from Yangon to paint the walls of the former State School of the Arts since the building will undergo renovations as of October.
Details about all their events can be found on the events page of the Goethe Institute Myanmar.

Finally I asked the Director of the Goethe Institute Myanmar, Franz Xaver Augustin:  

- "What's next? I hope you will continue this amazing trend by organising future exhibitions and events in a temporary location. Can you please let us know more?"

Franz Xaver Augustin:

 -  During the renovations work at the villa we will continue our music programmes (two in November, two in January and February 2017) at other venues in Yangon. We are working on the permission to present a big exhibition by German artist Wolfgang Laib at the “Secretariat” in January 2017. And then we might have some exhibitions in the half ready building of the new auditorium next to the villa. Let me see, what is possible…”.

I am very happy to hear that Goethe Institute will continue their ambitious cultural programme in the second part of the year as well. Once again congratulations Goethe Institute for your amazing work!